ROMÂNA este ÎNRUDITĂ cu TOATE limbile EUROPENE.
Româna este foarte înrudită cu latina romană, dar şi cu
„gotica” (getica) ori greaca.
Precum se afirmă că lexicul român este generat de alte limbi, se poate
demonstra şi că el
stă la originea altor limbi europene.
Românii sunt cel mai vechi popor antic sedentar din Europa.
Românii nu sunt veniţi de la Roma.
Românii nu sunt veniţi de nicăiri.
Filiaţia cuvintelor prin rădăcini proto-indo-europee, după The
American Heritage
dictionary of Indo-European roots, Second edition, Hougton Mifflin,
September 14,2000,
de Calvert Watkins; A dictionary of selected synonyms in the principal
Indo-European languages:
A contribution to the history of ideas, University of Chicago Press;
Reprint edition(June 15, 1988),
de Carl Darling Buck; Indogermanisches Etymologisches Worterbuch
(1959), de Julius Pokorny;
Lexicon der Indogermanischen Verben (1998,2001), de Rix et al.,
http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:List_of_Proto-Indo-European_roots
ne arată că româna se poate trage din oricare din limbile de mai jos,
la fel cum ea poate sta la originea
oricăreia dintre ele.
Nr. Latină. Slavonă. Albaneză. Greacă. Română. Gotică.Tracică.
1.PLaga(plangoo) Placati Ploje Pleessoo a Lovi,a Plesni (a plânge?)
Flocan
2.deBilis Bolii -- Beltion Bolnav,Beteag,Palid Pal*
3.Faba -- Bathe-- Bob(fasolea bob) (BAUN, o.norwegian, BOB, rus).
4.Barba -- -- -- Barbă Bars
5.Fagus Buzina Bung Fegos Fag Boka
6.Flavus(fulica) Belii Balle Falos(flegoo) Bălai,Fălos Bala Balios
(trac) (BALA,Scr.)
7.Floos(folium) -- Bule Fullon Floare Blooma
8.Fraater Bratri -- Fraater Frate Broobar (BRAAT,Scr.)
9.Tonaare sTenati-- sTennei Tuna Donner (TANIATI,Scr.)
10.Duco --nDuc aDeuces conDuce Tiuhan
11.Longus dLugu Giate doLichos Lung Lags
12.Domus-- caTun Domos căTun,domiciliu Timbr*
(TUN,armean,TAM,toch.,DOM,rus,DAMA,Scr.)
13.fUmus dImu --thUmos FUm dAuns
14.fOres dvIri dEre ThUra POarTa DAur DUr(trac)
15.hUmus zEmlia dhE chThOn (GEos),pĂmânt,Tină Guma sEmele(trac)
16.pIsces -- -- Ictus PEşte Fish*
17. -- Cotora --Cotos război, a Cotonogi
18.-- -- -- Ceedos a detesta,a urâ Hatis
19.Caleere-- Hle -- Căldura/ger Hlaer*
(GALD,SALD,Oss.,SARAD,Scr.)
20.Tepor Teplost fToh -- a încălzi, a Topi
21.Turtur-- -- Tetaros gotcan (cocoş de munte;turturica?)
22.Cerebrum Sernia Crie Cheras Corn Haurn
23. -- -- -- Cerberos,pestriţ,Hârbuit
24.Cor Sridice -- Cardia inima Hairto
25.-- -- -- Cerasos Cireaşă (CEREOMUHA,rus)
26.Curro -- -- epiCouros a fugi, (a Curge)
27.-- Severu-- -- Crivăţul Scura
28..CLiinoo -- Chie Clinee a Culca Hlain
29.CLoaaca sLiza -- Cludoon a Clăti Hluutrs
30.Clueere Slovo Cuhem Cleos a auzi,(urechi Clăpăuge) Hliup
31.Clunis -- -- -- Cur, buci Hlaun*
32.Centum Suto --heCaton Suta Hund
33.Cubitus -- Sup Cubos Cârca,Spate Hups
34.Canis -- Same-- Cuon Câine Huns Chinu(dac) Dinu (trac)
35.Corbus -- -- Corax Cioară
36.Gener -- dHender Gambrios a se căsători
37.Indulgeere(plevium) Dligu-- -- a se angaja,Indeletnici
(PFLEGEN,Ger.)
38.Gena -- Genis-- obraz,Chip Chinnus
CHIP 1. Față, obraz, figură. – Din magh. kép.
39.gNoscoo zNati Nieh gigNosco a cuNoaşte Cunnan
40.gRanum zRino -- --GRâu CauRn
41.GEnu zvEno -- GOnu Genunchi Cniu
42.GEMMa zUbu dhAMb gOMphos proeminenţă=dÂMB=dINte=zÂMBET
43.Anser-- -- -- GÂnsac,gÂScă GAnsus
44. -- -- -- -- Gătej,jordie Gazds (GART,Ger.)
45.HELvus zElenu(ZLATO) dHelper CHlooros a străLuci (HARI,Scr.R->L)
46.Hortus Gorod Gard kHortos Gard Garda
47.HOreo -- dErr kHersos tAre (rigid)
48.HErnia--Zorre chOrdee intestine (a ghIORăi)
49.FUndo-- DYlle chUNoo Furtună, a ploua tare (cu Ghiotura) GIUTAN
GHIÓTURA. Cu ghiotura = în cantitate mare; cu grămada. – Din tc.
götürü.
50.-- Zvonu Ze -- Zvon,sunet
51.Ferus zVer -- tEEr -- Fiara Tire
52.Hiems zIma dImer cHeima Iarna (ZIMO,avestica si rusa)
53.Hiir(HASta,PAEStoo)-- dOre kHeir mână,ŞKioapă,Palma
(KESSAR,hittit,KEZ,maghiar) HERis(trac)
54.Caecuss -- -- Caikias Chior de un ochi Haihs
55.--Celu-- -- în întregime Hailags (HOLY, whole, Eng.)
56.Cacare Cacati --Caccao a Defeca
57.-- -- -- Callos Galeş,frumos (CALIA,Scr.)
58.Canoo -- -- Canakheo a Cânta Hana (CUNTE, vedică)
59.Caper -- -- Capros Capră
60.Caput-- -- --Cap Haubip (CAPUCCHALA,Scr.)
61.Catulus-- -- -- Căţeluş
62.-- Cadilo-- Cedros a afuma,a Cădelniţa
63.Cerumen -- Huell Ceros Ceară (CAARES, lituaniana)
64.-- -- -- Colla Clei,Glod (GLUU, Eng.)
65.Cornus --thaNE craNEIA planta Coarnă (CORNEL,Eng.)
66.Carpere Cirepu Carpos a Culege Hairban (CARPINAS,Hittit)
67.-- -- thENi cONIs păduche
68.-- Cobi-- -- a Cobi (aCAPPI, tocharică)
69.-- Glava-- -- Gol (CALU, Eng.,CAILS,lituaniană,GOLIJ, rusă)
70.Cum Cu Chia Coinos Cu Ga
71.--- -- -- Cromion ceapă (CRAIM, irlandeză)
72.Cruor Cruvi -- Creas sânge (CRAVIS, sanscrită)
73. -- Craca Crah -- Craci,picioare (OCOROC, rusă)
74.CuPere Kipeti Capit CaPiros a Fierbe aFiapian
75.Caseus Cvasu Cos – aCruţ Cuapoo (CUATHA,Scr.)
76.-- -- -- CoiRAnos Hâră,RĂzboi,Hârjoană Harjis (HARB, arabă,
HARBOUR, Eng.)
RĂZBÓI1. Conflict armat (de durată);hărțuială .♦ Fig. Ceartă. – Din
sl. razboj „ucidere, jaf”.
77.-- Gogunivu -- Gaggainein a Glumi,a turna Gogomănii ori Gogoşi
78.Corulus -- -- -- alună
79.GeLu hLad -- GheLandron frig,Ger
80.Grus -- -- Gheranos coCor
81.-- Zrebu Gervish Grafo a Zgâria
82.Lactis -- dhaLA gaLa Lapte
83.-- Gradu -- -- Grindina (GARGUD, armeană)
84.-- -- -- -- piatra de moară Cairnus
85.GRanem Grizti -- bRichein a Roade
86.Habeere Gobino Grabis -- a lua,a Găbji Ghiban
GĂBUÍ. A găbji. – Cf. v. rus. g a b a t, ucr. h a b a t y.
87.HAEDus zAjeci -- Aix iED gAITs (GOAT, Eng.)
88.-- Godu-- -- a se întâlni,grupa Goops
89.-- -- -- Celidoon a Chema,(a Colinda) Golian ( CALL, Eng.)
COLÍNDĂ, colinde, s.f. Colind . – Din sl. kolenda.
90.-- -- -- Cheloonee broască ţestoasă
91.PrehenDEre GaDAti Giej CTEema a lua,a Da GhibiTAn
92.-- bezu Gluma-- Chleuee Glumă (GLEE,Eng. şi o.n.)
93.HOstis gOsti HUaj -- Oaspete Gasts
94.-- -- -- -- Groază Gaurs (GHORA,Scr.,GROZNÂI,rus)
95.-- -- -- -- a creşte,înGrăşa (înverzi) Gras (GROW,GREEN,GRASS,
Eng.)
96.-- -- -- -- Grindă Grindil* (GRINDIS, lituaniana,GRINDIL,Ger.)
97.-Que/ --/ Dhe/ Te/ şi/ -U (h)
98.Quiees poCiti-- -- în timp Ce Hweila (WHILE, Eng.)
99.HOrdeum gRosdu dRithe kRi Orz
100.QuAttuor CEtire CAter tEssares pAtru Fidwor Chetri(trac)
(PETORA,oscană)
101.-- -- -- Priamai a cumPĂRA,(a CĂRA, a Primeni) (CARIS,
tocharică)
102.CoRpus -- Crep pRapis Corp .
103.Colere-- Siell Polos Colac (COLESO=roată, rusă)
104.Fiilum Jitsa-- -- Fibra,noJiţă,Vână
105.-- -- -- Bathos a îmBăia,a scufunda (to BATH, Eng.)
106.Vivere Jiti -- Bios Viu Qius
107.-- -- -- Delphus pântec Wamba (womb,Eng.)
108.VEnio -- Pregjim bEma a Veni Qiman
109.--Gora Gur Deiras Gorgan,Gurgui,munte (GIRI,Scr.)
110.VoRaare -- ngRene boRa a Rupe (înfulecând)
111.GRaatees -- GRish -- a adora,a Lăuda, a sLăvi
112.GRavis juRnuvi -- baRos GReu KauRjoos
113.Bituumen-- -- -- raşină
114.Bovis -- -- Bous Bou Bonasos(trac)
115.-- Jrebe-- Brephos Burtă
116.-- -- me giCe BruChoo a muşCa
117.-- JEna Zonje -- fEmeie Qino (SANA, tocharică)
118.-- GUnati GJanj FOnos(thEinoo) a înJunghia,a ucide BAnja
(pAno,bAhn)
119.-- -- -- Faidros luminos, Fain (gIEDRAS,lituaniană)
120.FUrnus(fOrma) -- zJarr thErmos a încălzi,Jar Warmian(brinnan)
Ghermos(trac) (Jar, rus)
121.ManiFestus Pitati -- -- a întreBa ,a îmBia Bidian
122.Mirus sMeio -- Meidos a râde,a zâMbi
123.Memor -- -- Mermeros memorie,Mărturie Maurnan
124.Neoo-- -- Neethoo a răsuci,a înNoda Neepla
(sNAATE,let.,sNAIATI,Scr.)
125.Taurus Turu Taroci Tauros Taur sTiur
126.Tegoo -- -- sTego a acoperi,sTog (DECKEN,Ger.)
127.-- -- -- Teusios a Tăinui
128.Sterilis -- Shtierre Shteira Sterp Stairoo
129.Miille -- -- Chilioi Mia
130.Suudus -- Tha Hauos a Usca,USCAT (sUSIATI,Scr.,saUSS,let.)
131.Sedeo Sedeti -- Hezomai a Şedea Sitan (SIIDATI,Scr.=sanscrită)
132.-- -- -- Echoo a ţine,Ho!
133.Serere Seti -- -- a Semăna,însămânţa Saian
134.-- Sito Shosh eTseoo a Cerne,a da prin Sită
135.SaGiire -- -- Heegeomai a Căuta SooChian (SACC,hitt.)
136.SeqUor-- -- Hepomai a Urma Seggr* (SACATE,Scr.)
137.Semel -- -- gjiTe Heis Singur,Toţi Sama
138.Semis -- -- Heemisus Jumătate Samis
139.SEnex -- -- HEnos Ghiuj,bătrÂneţe SIneigs (HYN,welsh)
140.Septem Sedmi Shtate Hepta Şapte (SAPTAN,Scr.)
141.Septuaagintaa -- -- Hebdomeeconta de Şaptezeci de ani
(SAPTATI,Scr.)
142.Serpo -- Giarpar Herpo a se târâ,a Şerpui
143.-- Shuji -- -- Stânga,şui (SAVIA,Scr.)
144.Scandere -- -- Scandalon a Sări(scântei?) (SCANDATI,Scr.)
145.Capus Copajo Chep sCheparnion Sculă
146.Maxila -- Mieker -- Mutră,maxilar,obraz
147.Medulla -- -- sMuris a unge,a zMângăli Smairpr
148.Neve sNeg -- Nifa Neaua sNaiws
149.Nebula -- -- Nouthos Negură,ceaţă
150.Nurus sNuha Nusa Nuos Noră
151.Sal Soli gibSon halS Sare Salt
152.-- sOcu Giac Opos sUcul,(APA)
153.SAlvus sUlei Gialle HOlos salvat,întreg,nevătămat
154.SPuere -- Pliujo Ptuoo a stuPi,scuiPat,Ptu SPiwan
155.Parra -- -- sParasion Vrabie,(Porumbel) SParwa
156.Lieen sLezena -- spLeen spLină
157.SORbeo -- Gjerbe Rhofeoo a Sorbi (SIORBAT', rus)
158.Stoo Stati Shtuara hiSteemi a Sta Standan (TISHTHATI,Scr.)
159.-- PoStigonti Shteg Stichos a PăŞi Steigan
160.SUUs -- Thi Hus grOştei,porc Swein
161.Soror Sestra -- Eor Sora Swistar
162.Socrus Svecuru Vjeher Hecuros Socru Swaihro
163.Suaavis -- -- Hedus dulce,mied Sutis (SUAADU,Scr.)
164.Sibare Svistati -- Sizoo a Şuiera Swigloon
165.Suudor -- djerSe Hidrooo a aSuda
166.Somnus Sunu Giuma Hipnos Somn
167.-- -- -- Heelios a arde Swiltan (SWELLAN,Eng.)
168.SupAare Svepiti-- -- a Arunca,a Ţâpa Sofl* (SUUPAAT,leton)
169.-- sRaga deRgjet -- îngRijirea,oblojirea SauRga
170.Sex Shesti Gjashte Hex Şase Saihs
171.Sonaare-- -- -- a Suna (SvANATI,Scr.,SWAN,Ger.)
172.Sordeere-- -- -- negru Swarts (SARTAS,Litua.)
173.Suere Sijo -- Humeen a coaSe Siujan (SIUATI,Scr.)
174.Sool Slunice -- Helios Soare Sauil (SOLntse, rus,SUURIA,Scr.)
175.-- Sinu-- -- Nios fiu Sunu (SON,in Eng.)
176.ARmus Ramo -- ARthron bRaţ,Ramură (ARM,Oss=massaget)
177.Dens -- -- oDous Dinte Tunţus (DENDAg,Oss.)
178.Ebulus -- -- Elate ascuţit, iute, Aleargă (sharp,Eng.)
179.Edoo Jasti -- Edoo a mânca, Itan Esco(trac)
180.UTerus -- -- ETor mAŢe,măruntaie
181.Ater -- -- -- Arde,foc
182.Octo Osmi-- Octo Opt Ahtau (OCT, tocharică)
183.Eoo Iti Ik Eimu a mergE, Iute
184.-- -- -- OiFoo a se copula, a se F*TE
185.Olecran Pacuti LlÂne Oolenee Cot Aleina (LOCOT',rus)
186.VEpres -- -- Aper Vier EBROS (trac) (VEPR',rus)
187.ARiees jArici -- Erifos capRa,căpRior (ERIUCAS,litua.)
188.Esse Estu Eshte Esti Este Ist
189.SuBucula oBuj mBath -- a îmBrăca,a se îmBuca
190.Uuber -- -- Outhar Uger
191.Uuroo -- Ushel hEuoo a Arde (aimURIA,Ger.)
192.Ex Iz Jaste Ex Ieşire
193.Equus -- Sase HIppos Iapă Aiktundi Esvas(trac)
194.NOmen Ime Emer oNoma Nume Nomer
195.Oos -- -- -- gUră (OSTA, leton, USTA, rus)
196.Ocior jAstrebu -- Oocus Acu,acut
197.Umerus -- -- Oomos Umăr Ams (AMSA,Scr.)
198.Ruber -- -- eRuthros a Roşi Raups (RDET', rus)
199.-- Rebro-- eRefoo a acopeRi (RIB, Eng.)
200.Rapere Riep eReptomai a Răpi
201.Ructaare -- -- eReugoma a Râgâi,a voma Rouhan*(RUGAT', rus)
202.-- -- Vrug-- smântână,Frişcă
203.Ruumen-- -- -- gât,gRumaz (THROAT,in Eng.)
204.Aser (L veche) sanguen-- -- Ear a sângEra (YASAR, tocharică,
EESAR, hittită)
205.Ovum Ajuse velvO Oon Ou(cOajă, gĂUAce) Ai
206.Uunus Edinu Nji Oios O,Unu Ains
207.-- Abluco-- -- măr (APPLE,Eng.,ABALA,Scr.)
208.-- -- -- Agos păcat
209.Aqua -- -- -- Apă Aha (OKA,rusa veche, APHA,Scr., APIYAA,persană,
UPE,lituan.)
210.Prestoo-- -- Hestos Păzit,Pajişte(?)
211.Ascia -- -- Aksinee topor,(aşchie?) Achizi
212.Agnus Agne Enje AMnos Miel
213.AEGer Jesa keEk -- betIAG,bolnav
214.Geminus -- Gishme -- Geamăn
215.-- -- -- Aitios parte,bucAtă
216.AEmulus -- Gishme -- asEmenea
217.Aevum -- Eshe Aioon vEşnic Aiws
218.-- -- Edh Aix iEd
219.Icoo Igla -- Aiklos suliţă
220.-- -- -- -- a poseda, a Avea Aigan
221.-- -- -- AcMoon creMene,piatră (KAMEN,rus;ASMAN,Scr.)
222.Alius -- -- Allos Altul Alijs
223.-- -- Elb Alfiton Orz
224.AlBus -- -- Alfos Alb (ALPAS,hittit;ALPS,Ger.)
225.Aluumen Olu -- Aludoinos bere (ALE, Eng.)
226.Anus (anna) -- -- Annis strămoşi (HANNAS,hitt.)
227.Anima vOnja Ej Anemos suflet,duh AnDi (uzAnan)
228.Anguilia -- thNegel Enkelus anghila,şarpe
229.AnAs -- rosE nEettA rAţă
230.Ancus -- -- Ancos Ungher,Colţ
231.Angor Ozucu Ang Ankhoo a Înghesui,Ingust Aggwus
232.Amnis-- -- -- ape,(omăt) ( APAA,hitt., APE,prusac, AP, Scr.)
233.Apex -- -- Haptoo apt,cOpt
234.Abiees-- -- Aspris plop
235.-- -- Arre Arna nucă
236.ArCeere -- -- ArKeoo a înCuia Arca
237.Aroo (aratrum) Orati -- Aroteer a Ara Arjan
ARÁ. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii
solului pentru cultivare. – Lat. arare.
238.Arguoo -- -- Arguros luCios,Argintiu unAircns Arzas(trac)
239.Aveoo(avaarus)-- -- Aones a Ajuta
240.-- Jugu Ag(agoj) Augee a strălUci (to glance)
241.Auctis-- -- Aucsanoo a augmenta Aucan
242.Avus(avunculus)-- -- Aia bunic Awo
243.-- Uy Joshe-- unchi
244.(vER)Auroora -- Err hEeoos rĂsĂRit Oostra (UTRO,rus)
245.Avis -- Vida Aetos pasăre
PÁSĂRE Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu
aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase;♦ Carne
de pasăre .– Lat. passer.
246.AQUA-- Jezero -- AKHEron Iezer,Iaz (L-AKE,Eng.)
247.Aacer Ostru Athet Akros Ager, Acru,ascuţit,Oţet Ahs
248.NErioosus Nrav Nier aNeer om,bĂrbat (NARA,Scr.)
BĂRBÁT, -Ă, 1. Persoană adultă de sex masculin. ♦ 2. Soț. II.Curajos;
voinic. – Lat. barbatus.
249.Naasus Nosu -- -- Nas Nasa
250.AUris Ushi Vesh Ous Auz,Urechi Auso
AUZÍ1. Tranz. A percepe sunetele♦ A se vorbi, a se zvoni. – Lat.
audire.
URÉCHE, urechi, s.f. I. 1. Organe ale auzului și echilibrului.♦
Proeminență în formă de cârlig. – Lat. oricla (= auricula).
251.Ursus -- Arush (arktos)Arastos Urs (AERS,Osseta=masagetă)
252.Ignis Ogni Enjte -- Ignat,foc (AGNIS,hitt.)
253.Steella -- -- aSter Stea Stairno (STALI,Oss=get)
254.SuPer -- -- Huper peste,deaSupra Ufaroo
255.-- -- -- -- cu rautate,rau Ubils (EVIL,Eng.)
256.Juveenis Junu -- -- Juninca,Jun Juggs (JAVAAN,persan)
257.Ager -- -- Agros câmp deşErt Acrs
258.Antie -- Ane Anti frOntal, în frUnte And (ANDA,Oss)
259.Arcus -- -- Arkeuthos Arc Arazna (RACHITA,rus,ARROW,Eng.)
260.Aveena Ovisu -- Aigiloops Ovăs
261.Aes -- -- -- metal Aiz
262.-- -- -- -- azi (AZan,avestic)
263.-- -- -- Ozos ramură,Aşchie Asts
264.Alnus -- Hale Olihon Arin Elira (ALAN,hitt.)
265.Amaarus -- Ambel Omos Amar
266.Unguo(Umbrian,UMTU)-- -- -- a Unge, unt Ancho*
267.UmBo -- -- Omfalos Buric,OmBilic NaBalo*
268.Unguis Noguti -- Onuks UnGhie NaGhel*
269.OculUS Oco Si OftalmOs Ochi,vĂz Augo (EYE,to SEE,Eng.)
270.Ares -- Ore Orneon vultUr Ara (ORIOL,rus)
271.Os -- Asht Ostoun Os (COST',rus)
272.Ovis Ovinu-- Ois Oaie Aue
OÁIE, oi, 1. Animal domestic rumegător, crescut pentru lână, lapte și
carne.– Lat. ovis.
273.Regere -- -- oRego stRâmtora Raihts
274.Rex Radhe -- -- Rege Rhesus
(trac)
275.AnnOna osEni -- OpooRa Rod Asans
276.OrNus Osina Ah Akherois ceNUŞă Eshe
277.ORbus Rabu -- ORFanos Orfan,Răpit,Rob Arbi
278.Iecur -- -- hEpar fIcat (ICRA,rus)
279.HOoRnus Jara -- Oora anu Jarr (JOORE,litua.)
280.Iugum Igo -- Zugon Jugu Juc
281.IaNitrices -- --Ienateer cumNată
282.Vadis(vas) Ved -- Eedna doVadă Wadi
283.VAdere -- Vete -- plecAţi,Valea! Wada*
284.-- -- Vej Hifnee a ţese,a împleti,a flutura mâna
285.Vespa Vosa -- -- Viespe Wespe (OSA,rus)
286.UnDa VoDa Uje hiDoor a uDA,apă UaTo Udreenas(trac) (bEDU,frigian)
287.LUtra VIdra -- Hidroos lutrie,Vidră (UIRD,Oss.,VIDRA,rus)
288.Venter-- -- -- Pântec (VEEDERS,leton)
289.-- Vedo-- -- a conduce (Voivod) (arWEDDU,welsh)
290.Ventus Vetru -- Aatmos Vânt Vindr
291.Video Vedet-- Eidoo a Vedea Veitan (VEDAT',rus,
WITAN,O.Eng.,WIT,frig.)
292.Victima -- -- -- a alege, victimă,Vină Weihan (VINACTI,Scr.)
293.Vincere Vecu -- -- victorie Weihan (VEICTI,lit.)
294.VirEere(viridis)-- -- -- mugUre,vlăstAr Visir*
295.Viicus Viisii Vis Oicos sat (VILLAGE,Eng.,VILA=casă, în hitt.)
296.Voox-- -- Epos a spune (SBOCAU,umbric,SPEAK,Eng.)
297.Volo Voljo-- Elpoo a Vrea Wiljan (VOLIA,rus,to WISH,Eng.)
298.Velus(laana) Vluna -- Lenos Lâna Wulla (VOLNA,rus,gwLÂN,welsh)
299.-- -- Rrunje aReen a garnisi,a aranja
300.Vomere -- -- Emeoo a Vomita Vama (VAMATI,Scr.)
301.Urgere Vragu -- -- a lucra Vaurchian (WARC,toch.din nordul Chinei)
302.VeRbum VRaci -- eiRoo a VoRbi Waurd
303.VEStis -- VESH HEnnumi VEŞHmânt,Haină VASHian
(WASH,hitt.,WES,toch.)
304.Vescor Veselu -- -- Vesel Vists
305.VEtus Vetuhu Vjet Etos Etate,vârstă Vibrus
306.Vegeo -- -- -- Viu Vacan
307.VEho Vezo Vieh Ochos a vehicula, a da Ocolu gaVigan (VAHATI,Scr.)
308.-- -- -- -- a Isprăvi cu Wipra (AWAY,Eng.)
309.Viigintii -- Njezet Eicosi 20,un pol
310.-- -- Vidh -- Ulm
(WYCH,ELM,Eng.)
311.Radix vRed Ranze Rhiza Rădăcină,vrej VauRts
312.Lupus vLicu Ulc Lucos Lupu VuLfs (UPUAT, egipteană, VEHRCA,
avestică)
313.VeRmis Vermije Rrime Rhomos Vierme,Râmă Vaurm
314.RApun Repa -- Rhapus Nap (turNip,Eng.)
315.REstis Rozga -- aRricos a Răsuci,a îmPLETI (PLAIT, Eng.)
316.Rota -- Rrath -- Roată Rad*
317.LevuS Levu -- Laios stâng (LEVÂI, rus, LEFT, Eng.)
318.Lavo -- -- Louis a Lăia,a spăLa Laug*
319.Lacus -- -- Laccos Lac Lagul
320.LasCivus -- -- Lilaiomai zeLos,Chef de Lustus
321.-- -- -- Latacs mLaştină (LATHAC, irlandez)
322.LaBium -- -- -- Buze (LoBZAT', rus)
323.Lectus Lejati Lagte Lechomai cuLcat,Legănat Ligan
324.LiBare Liti Lise Leiboo a Vărsa,a tuRna Laithu
325.Liquoo oLek Liq Leipo a Lăsa jos Leian
326.-- -- Lope -- vacă
327.-- -- -- EleLizoo a Sări, a se înĂLţa Laics
328.Lingere -- -- Leichoo a Linge biLaigon
329.Lumbus -- -- -- şaLe (LIADVIE,rus)
330.--Ledina-- -- stepă,Lan (LAND, suedeza veche, LIADA,rus)
331.LeVis Ligucu Lehte eLachUs Uşor Liihts
332.LUBET(libdo) Liubu Laps a Iubi Liufs (LIUBIT',rus)
333.Liber Liudje Lind eLeutheros Lume Liudan
334.Lux Luci Loqe Leucos Lumină Liuhat
335.-- Lugati-- -- a minŢi Liudan
336.LuuGeoo -- Lunge Lugros aGăuri,a sparGe, a Rupe Luche (R-
>L,RUJIATI,Scr.)
337.LInum Linu Lini Linon In Lein
338.Lucrum Lovu --Leia a Lua Laun
339.-- Mogo-- Meechos a putea,Mocofan Magan
340.-- -- Macth -- băiat Mare,tânăr Magus
341.Manus -- Marr Maree Mână Mundr*
342.MatEola -- -- -- săpĂligă Modela* (MATTOCK, Eng., MOTÂGA, rus)
343.Me -- Mua eMe Mă,pe Mine Mik (MENIA, MNE, MNOI, rus)
344.Meditaarii -- -- Medo a Măsura Mitan
345. -- Medu-- Methu Mied Miodr* (MYD,Oss.)
346.Medium Mejda Mes -- la Mijloc Mijdis
347.Mensis Meseci Muaj Meen măsura de o lună Mena (MAEJ, Ossetini
=massageţi)
348.Minuere Minii -- Meioon a Micşora Mins
349.MuuNus Mena -- -- a înNoi,a schiMba gaMains
350.MeiEre -- PerMier oMeicho a urina,pişAre Maihstis
351.Molere Melie Miell Mulee a Măcina,Meliţa Malan
352.-- Mleco -- Melkion umed,lapte Milucs
353.Mulgeo -- Miel aMelgo a Mulge Milucs (MOLOZIVO, rus)
354.MembRum -- Mish Meenigcs Muşchi,carne Mimz
355.Mens Mineti Mund Menos Minte Muns
356.MoRtuus Mritvu Mershe bRotos Mortu Maurbr (MARYN,Oss.)
357.Magnus -- Madh Megas Măreţ, Mare Michils
(MAKKES,hitt.,MEZIN,curd)
358.Moniile Monisto -- Mannon a Mângâia Mon*(MANA,Ger.)
359.Moorum -- -- Moron Mure (sMeur, irlandez)
360.Mare -- -- -- Marea Marei (MORE,rus)
361.ForMica Mravie Morr Murmecs Furnică Miera
362.BRevis -- -- Brachus scuRt (SHORT, Eng.)
363.Musca Mushi Mize Muia Muscă,Muşiţă Muca
364.Mus Mish Mi Muus şoarec Maus (MÂSH, rus, MISTAE,Oss.)
365.Maater Mati Moter Meeteer Mamă Modir (MADAE,Oss.,MAATAA,persan)
366.-- Muji -- AMazon OM Manna (MANU,Scr.)
367.Mel -- Mialte Meli Miere Milit
368.-- -- Imi -- Îmi (IMIN,curd)
369.-- -- Meshine(mill) -- cotlon,vizuină Meiss*
370.NEbula Nebo Avull Nefos Nor Nebel
371.NefRones -- -- Nefros Rinichi Nira (NIERE,Ger.)
372.Natrix -- Naperca -- Năpârcă,şarpe Nadrs
373.-- Navi -- -- cadavru Naus
374.Noegeum -- -- Nicsoo a desNăclăi,a spăla Nicr*
375.-- -- -- Likmaoo a vântura grâul
376.Numerus -- Neme Nemoo a se Nimeri la, a distribui la Niman
377.Nex -- -- Necros mort (năsălie) Naus
378.-- Nizu-- Neios jos Nider
379.Nuudus Nagu -- GumNos gol Nacads
380.Nox Noshci Nate Nux(nichta) Noapte Nahts
(NACTI,Scr.,NECUZ,hitt.NACCU,tocharica,NOS,Welsh)
381.NoVem deVeti Nente eNea Nouă Niun
382.Naavis -- aNie Naus a îNota Noor* (NAU,Oss.)
383.Nepoos Nestera Nip aNepsios Nepot Nevo* (NAPAAT, avestică)
384.Nunc Nine taNi Nun amu,acum,na' hai! Nu (NOW,Eng.)
385.Novus Novu -- Neos Nou Niujiz Neos(trac) (NOG, Oss., NAVA,Scr.)
386.Nidus gNesdo -- -- cuib Nest* (NIIA, Scr.)
387.Pectus -- -- -- Piept (C->P, PACA, Scr.)
388.Paastum -- -- Poimen a aPăra,a proteja Foodjan
389.Bibere Piti Pi Pinoo a Bea,bere Pinon(trac)
390.Pecu(pecus) -- -- Pecoo a Culege Faihu (PASHU, Scr.)
391.Coquere peCo Pjec Pessoo a Coace (COOK, Eng., PACATI, Scr.)
392.Palea -- -- -- Fărină, măcinat,Pleavă (flour, Eng., PALAAVA, Scr.)
393.Palleoo(pullus) Plavu Plac Polios(pelitnos) Bursuc,cenuşiu (gray/
fallow, Eng)
394.Pellis -- Plah(pleh,pluhur) Pelas(pelma) Piele Fill (PELENA, rus)
395.PlaaNus Ploscu -- Platis(plasoo,planaoo) plat,Neted
396.Pons Puti Pontos Potecă,drum,cale Finvan
397.-- -- Pjerth(porthe) Perdomai a Pârţii,a beşi
(FURTH,Ger.,PARDATE,Scr.,PERDET',rus)
398.QuErcus -- ShpAarr -- SteJar FAirguni
399.-- Prahu -- -- Praf (FORS,o.n.,PAPPARS,hitt.)
400.-- Prusi Parz—coaste,acoPerire (FARS,oss.,PARSU,Scr.)
401.Perna(pernis) -- -- Pternee călcâi ,toc(?),Pintene Fairsna
(heel,Eng.,PENTINAS,litua.,PARSINA,hitt.)
402.Peenis -- -- Peos p*lă,penis
(FASAL,Ger,FOSULL*,o.n.,FAS,maghiar,PASAS,Scr.)
403.Peto(pena,accipiter)-- Shpende Petomai(pteron,piptoo,oocupetees)
Pană,pasăre,a zbura (PATATI,Scr.)
404.Pandere(pateere)-- Pjetem Petanninai a Pândi
(PATAR,hitt.,FATHOM,Eng.)
405.PaTer -- -- Pater Tata Fadar (PITA,Scr.)
406.-- -- Pidh -- vulvă, P*ZDĂ (PYZDA, litua. şi rus)
407.Plectere(plicare) Plesti Plaf Plecoo(plochee) a îmPleti, Prâsnel
Flahto (PRASNA,Scr.)
408.-- -- -- Pleumoon Plămân (P->C,Scr.CLOMAN)
409.Puulex -- Plesht Psilla Purec Floh (R->L, Scr.PLUI)
410.QuInque Peti Pese pEnte Cinci Finf (C->P,Scr.PANCAN)
411.-- -- -- Pneuma a respira Fnisa*(o.n.)
412.Pees Pees Poshte Pous picior,Pas Fotus (PATA,hitt.,PAD,Scr.)
413.Puumex(spuma) Pena-- -- sPuma (Faim,Ger,FINK,oss.,FOAM,Eng.)
414.-- Prejo -- Praos Prieten,a Prii Frijoon(freis)
(FRIEND,Eng.,PRIZAT',priatel,rus,PRIIAATI,Scr.)
415.-- -- Frij-- Broască,a sări,Prăvăli Froscr*(o.n.) (PRAVATE,Scr.)
416.Porcus -- -- Porcos Porc,Purcel Ferchel* (POROSIATA, rus)
417.PosCoo Prositi -- -- a ruGa Fraihnan
418.Primus Pervu Pare Proteros Primul Furst*
(PRATAMA,Scr.,FARAST,osetin)
419.-- -- -- Stethos Ţâţă (STANA,Scr.)
420.-- PiRe -- PuRos gRâu (PUURA,Scr.)
421.-- -- -- Piliges(puleon) pilozitate,Păros
422.-- -- -- Pir Pârjol,Foc Foon
423.BaCulum -- -- Bactron Băţul,Cârja
424.FAR(farina) bRasino -- Feron Orz bARIZiins
425.Fuucus Bucela -- -- alBină Biene (BY,o.n.)
ALBÍNĂ 1. Insectă din familia apidelor. – Lat. alvina „stup”.
426.FiBer -- -- -- Brun (BRAUN,Ger)
427.-- -- -- Pachus gros (PANCU,hitt.)
428.Feroo Birati Beie Fero a Purta,a se Burduşi Bairan (BARATI,Scr.)
429.Ferveeo(fermentum,deefrutum) -- Brume Porfirein(freaar) a Fierbe
(BRADR,on.,BURNI,Scr.)
430.Fortis -- Breg Purgos Fort Bairgahii Berga(trac) (BERG/
BURG,Ger.,BORG,o.n.,BEREZ,av.)
431.-- Brega -- -- a se Pregăti,Proteja Bairgan
(BERGEN,Ger.,BERECI,rus)
432.-- Bliusti -- Punthanomai a trEzi,a se rIDIcA AnabIUDAn
433.Fuii Biti Bui Fuomai a Fi ,a deVeni, a înFăţişa Bauan CasiBAUNon
(trac) (BAVATI,Scr.si rus)
434.Fleo -- Blegeras Belazoo a Behăi (BLEJAT',rus)
435.Fulgeeo Blizcu -- Flegein a Fulgera Blichia*
(BARGA,Scr.,barca,fenician)
436.-- Bosu-- Psilos gol (dezBrăcat) Bazis
(BERR,o.n.,BAR,Ger.,BOSOI,rus)
437.-- -- Bredh -- a o Brodi prin vad,a sFredeli Bredai (trac)
(BRESTI,rus)
438.-- Brivino-- -- Bârnă BRU* (BRU,o.n.=got?Brugga/
BRUCKE,Ger.,BREVNO,rus)
439.--Brivimi --oFrus sPrinceană,margine aBruptă (BRUN,o.n.şi
Scr.,ABROUTES,macedoneană,BROW,Eng.)
SPRÂNCEÁNĂ 1. Fire de păr deasupra orbitei. 2. Fig. Muchie. – Probabil
lat. *supercina (< supercilia)
440.Fundus -- -- Puthmeen Fund Boden* (BUDNA,Scr.BUNOO,av.)
441.-- -- -- -- capră Boc* (BUUZA,av.)
442.Fraxinus Breza -- -- Frasin Berzas(trac)
(BERiOZA,rus,BJORC,O.Norw=got*,BUURJA,Scr.)
443.Tangoo -- -- Tetagoon a aTinge,a înTinge
444.Torqueoo -- Tjerr aTractos sToarce Drechseln*
(TOROC,rus,TARUS,Scr.)
445.Tabeere Taietu -- Teecoo a Topi,a Tăia (TOIAM,Scr.)
446.Tenebre Timinu Terr -- înTuneric(TAMAS,Scr.)
447.Temere -- -- -- întunecat,Teamă(?)
448.Tenuis Tinucu -- Tani puŢin,subŢire (TONCHII,rus,TANU,Scr.)
449.Tepeere Teplosti FToh -- a Topi (TIOPLÂI,rus,TAPATI,Scr.)
TOPÍ. A a lichefia, prin încălzire.A muia.A fuziona. 3. A mistui.– Din
sl. topiti.
450.TRans -- -- -- pRin paiRh (TIRAS,Scr.)
451.Terminus -- ShTir Terthron Trecere (peste), a sTârpi,a Termina
452.Terra -- Ter -- uscat (pământul Tare) (TARSU,av.)
453.TOrRere -- Ter Tersomai a şTerge,a sToarce,a usca pAuRsus
454.Textoo Teso Teshe Tecne a Ţese,a îmPleTi (PLAIT,Eng.)
455.TonGEO -- TanGhe -- a GÂNdi panGKIAN (GONd, magh, denKEN, Grm.)
GÂND, gânduri, s.n. 1. Proces de gândire ; idee, cuget.– Din magh.
gond.
456.TRIbus -- -- Teremnon cuIbul,locuinŢă Torf*
LOCUÍ. A domicilia. A fi stabilit într-un loc. – Din magh. lakni (după
loc).
LOC. . Punct, porțiune determinată în spațiu.– Lat. locus.
457.TRuudoo Trudu TRedh-- a se sTRădui uspRiutan
STRĂDUÍ. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se
căzni. – Din sl. stradati.
458.Turdus Drozdu -- sTruthos sTurz
459.Turtur -- -- Tetaros poTârniche (TITIRA,Scr.)
460.TRees Trije Tre Treis copac,TRunchi pReis (TREE,Eng.)
461.-- -- -- SAcos Sac,Acoperiş,tEacă (TUECCAS,hitt.)
462.bOLa -- -- -- tAlpă,Locul (TOLPA,rus,TALPA,Scr.)
463.-- TISOSHTI -- -- mulŢi,Toţi,Buluc bUSUnDI
(TAUSEND,Ger.,BUSEND,O.Eng.)
464.-- -- Duaj Deoo legătură,noDu (NIIDIATAM,avestic)
465.-- DeVeri -- Daeer cumnat (Veresie?) (DAICR,armean)
466.Doo Dati Dashe Didimi a Da (DADATI,Scr.)
467.Domoo -- -- Damnao a Domoli,a domestici gaTamian (DAAMIATI,Scr.)
468.Dexter Desnu Diathe Decsios Drept Taihswa
469.HErii -- Dje Chthes Ieri Gistradagis (GESTERN,Ger.,IGAER,old
norwei)
470.Indulgere Dligu-- -- Îndeletnicire
471.LinGua -- -- -- Limbă tuGgo (LAMBA,vedică)
472.-- -- -- Dromos(apodrasis) a fugi, a da Drumul,Trap anaTrimpam
(DRAATI,Scr.)
473.-- -- -- -- Dos de mână (DOS,Scr.)
474.Dormioo Dremliu -- Darthanoo a Dormi (DREMAT',rus)
475.-- DUjdi -- DEOO PlOAIE,Duş,DUşcă,uDA TUz
(DUaTI,Scr.,DUSH,avestica;D*, T*=morfem stem = APĂ, sub orice formă=u-
DU, DU-DĂ,a u-DA)
476.Duo Duva Di Duo Doi Twai (DVA,Scr.)
477.DEcrimare(lacrima)-- -- DAcru Lacrimă TAgr
(asRU,Scr.,AAcAR,scită toch.;TĂU,iaz,TO, magh.)
478.Dies Dini gDin -- ZI SInTIINs (DINA,Scr.)
479.Deus Divu -- Zeus Zeu TIZ (DEVA,Scr.)
480.Decem Deseti Dhete Deca Zece Taihun Dece(dac) (DASA,Scr.)
481.-- Drevo Dru Drus coDru Triu (DAARU,Scr.)
482.-- -- Dal Thalloo (flori) Dalbe(înbobocite)
483.-- Debelu -- -- Durduliu Dapr*
484.FovEere Jesti DJec Tefra ,a arde,Dohot(ţiţei),Jar (DAHATI,Scr.)
485.FeTus (feemina) Doiti Diathe Thelus a da Ţâţă,Doică Dadian
486.Facioo Delati nDonj Titheemi a Face,a DUra,a Găti Gadeths Didzos
(trac) (DATHAATI,Scr.)
487.FinGoo -- -- theiChoos Cocă,Dig taiGs Dizos(trac) (to
mold,DOUGH,Eng.)
488.Infestus Drizati -- Thrasos Dârz,Îndrăzneţ gaDars (DARE,Eng.)
489.-- Duno -- Buthos aDânc,Butie Diups (TIEF,Ger.DEEP,Eng.DUPLO,rus)
490.FORia -- -- dArdainei a defeca,a evacua
491.CulmuS -- -- Calamos stuf (pe Culmea casei)
492.Caanus-- -- -- Cănit,sur (iepure?)
493.CicEr ThIerca -- Crios mazĂre
494.Conguius -- -- Congchos sCoică
495.GeNus Zeti -- Ghenos a genera,a Naşte ChiuNi
496.Gustare(deeguunoo) -- Due Gheuomai a Gusta Chiusan (JOShATI,Scr.)
497.-- -- -- -- Ţeapă
(THORN,Eng.DJORN,rus,DIRNbaum,Ger.,DRAAcsha,Scr.)
498.-- -- -- -- a-şi Dori, (drog?),a înşela Draugr*
(DRAUGS,let.,DREAM,Eng., DRUhiati,Scr.)
499.--Dushti --Thugateer faTă DauhTar (FUTREI,oscan,DUHITR,Scr.)
500.-- -- -- -- Cracă Hooha
501.-- -- -- Chedos ură,Hain Hatis
502.Clepoo -- -- Clepto Hoţie Hlifan
503.-- Svetu -- -- Sfânt Hunsl
504.Fena -- -- Coina iarbă(Cosită),Fâneţe Gras
505.-- Zvonu Ze -- Sunet
506.-- Thelu -- Khailo întregime Hailags
507.-- -- -- Callos Galeş,frumos
508.Cantus -- -- Canthos Colţ,Cotlon
509.Caput -- -- -- Cap Haubip
510.-- -- -- -- Cange Hachen
511.Cerumen -- -- Cheros Ceară
512.Colla -- -- -- Clei
513.-- Cadilo -- Chedros fum, a Cădelniţa (CADRU, Scr.)
514.-- -- Theni Conis păduChe
515.-- -- Colle -- a tUşi HUsten*
516.-- Cobi -- -- a Cobi
517.CorUlus-- -- -- Alun
518.-- Glava-- -- Gol
519.-- -- -- Gagganein Glumă,Gogomănie
520.-- Godu-- -- a grupa Gops
521.-- -- -- Chelidon a Chema,a Colinda Golian
522.PrehenDere Gadati Ghiej Ctaomai a uiTa bighiTan
523..Fastus -- -- -- năPastă
524.Fastenus Brizo-- -- Vesel (lively, Eng.)(BRYS, welsh)
525.-- -- -- Chleuee Glumă
526.-- -- -- -- Groază Gaurs
527.Quiees Pociti -- -- poCit Cheila
528.-- Crivi Crimb -- a Crâmpoţi
529.-- -- -- Priamai a procura
530.Colere -- Quell Polos care se învârte,Colac (Coleso=roată, rus)
531.-- -- -- Delfus Burtă wamBa
532.--Gora Gur deiRas Gorgan,Gurgui
533.BituMen -- -- -- răşină,Mâzgă,Chit Chit
534.-- -- Jrebe BRefo gRavidă
535.GRizoo -- Megice bRucho a Rumega,a Mesteca
536.-- Gunati Ghianj tHeino a Chinui,înJunghia banJa
537.Nedoo -- -- Netsoo a înNoda Neepla
538.SeqUor Hepomai a Urma,Apoi
539.-- -- Gialpe Elpos Unt SalbOn
540.Septuaginta -- -- Hebdomeeconta heptagenar
541.-- Sir Hirre-- bRânză
542.Se(Sibi,Suis) Se Vete Heos Se,Sine,Sieşi Sik
543.Sex Giashte Hex şase Saihs
544.Sonare -- -- -- a Suna
545.Sordeere -- -- -- a SmOLi,înnegri Swarts
546.-- SinU -- Nios fiU Sunu
547.EbUlus -- -- Elate a Alerga
548.-- -- -- Oifoo a F*Te
549.OleCran PaCuti Line Oolenee Cot Aleina
550.Inguen -- Anger Aden glAnda,Uger
551.Ervum -- -- Orobos mazĂre Ertr
552.Exuoo(induoo) Obujo(izuti) MBath -- a îMBbrăca
553.VOVEEre -- -- Eucomai a lăuda,sLĂVI
554.-- -- Esh Echinos arIci
555.-- -- -- -- Agrişe Acran
556.-- -- -- Agos pĂcat
557.-- -- -- -- a poseda,a Avea Aigan
558.Elb -- -- Alfiton Orz
559.--Jugu Agoi Auger a se Uita
560.Ador -- -- Azein cereale,bucAte Atisc
561.-- -- -- -- Azi (AZI, avestic)
562.-- -- -- Ozos vlĂstar Asts (ASHDUER,hitt.)
563.Oura -- -- -- Ieşire,afAră Ars*
564.-- -- Herdhe Orchis Coi,testicol
565.Vai-- -- -- a Văita
566.-- -- Moshina -- buzunar,Muşuroi Magen
567.-- Mizda -- Misthos plată,Mită Mizdoo
568.-- -- -- GaMaurghian scUrt Murghi*
569.-- -- -- -- solid,robust,PUSTIITOR, puternic, Puştan Fastan
(PASTYA,Scr.)
Total L 418 S 295 Alb245 Gr 437 R 500 G 310 Tr 15
Din 569 rădăcini indo-europene , 500 revin românei (87 %), 437 limbii
greceşti (76 %), 418 latinei (73 %), 310 limbii goţilor (54 %), 295
limbii slavone (51 %), 245 albanezei (43 %), 15 revin tracilor (2 %)
şi două dacilor.
Latina are în comun cu grecii 299 cuvinte (78,4 %), cu goţii 273 de
cuvinte (64 %), cu slavona 243 cuvinte (63 %) şi cu albanezii 169
cuvinte (44,3 %).
Din 380 de cuvinte latine, 82 (21,6 %) nu sunt comune cu grecii.
SLAVONA reprezintă 54 % dintre rădăcinile indo-europene ale "GOŢILOR"
GEŢI.
Avem motive să considerăm slavona ca substrat românesc, ca şi albaneza
şi getica gotică.
Ea, prin definiţie, este limba bisericească a tuturor slavilor, deci
lipsind la slavi înainte de a avea ei biserici, adică înainte de
secolele IX-X şi a fost transmisă de „bulgari”, tuturor slavilor, cu
ocazia creştinării.
Biblia Bessica scrisă cu caractere "chirilice" prin secolul III AD
este o mărturie în acest sens, în ciuda legendei cu călugării Chiril
şi Metodiu din secolul IX, ca inventatori ai scrisului chirilic şi ai
limbii slavone.
Abia în secolul al VII-lea apar primii slavi în sudul Dunării, conform
Wikipedia.
GEŢII nomazi au fost numiţi şi GOŢI.
Înainte de a apărea romanii, ILER-GEŢII, INDI-GEŢII şi APII au
întemeiat Catalunia (de limbă latină) în Peninsula Iberică şi MASA-
GEŢII (azi osetini, ceceni) au stăpânit Bactria pericaspică după cum
reiese din Civilizaţiile Europei vechi, Ed. Meridiane, Buc., 1978, de
Guido A. Mansuelli (presărată cu toponime de rezonanţă latină, după
România, inima vechii Europe, Ed.Solif, Buc., 2006, de L.I.Cueşdean).
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Asia_323bc.jpgInainte de Cristos GEŢII păstori, nomazi, emigrând din Carpaţi pe
izvoarele Vistulei au ajuns să stăpânească în Suedia, iar din secolul
I AD s-au răspândit din nou pe Vistula şi apoi în toată Europa,
zdrobind Imperiul Roman, inclusiv Dacia Romană, în alianţă cu Dacii,
după Jordanes.
Goţii scriau şi cu caractere "chirilice" şi latine, uneori amestecate
în acelaşi cuvânt, după Wikipedia, şi Biblia lui Ulfila şi un alfabet
getic din Istoria adevărului istoric, de Dr.în istorie Augustin Deac,
cu secole înainte de a exista călugărul Chiril.
Nu există certitudinea, ci doar presupunerea că alfabetul "gotic" ar
fi fost copiat după greci, putea să fie şi invers, "goţii" geţi putând
aparţine şi civilizaţiei Cucuteni, nu numai episcopului got Ulfila, cu
atât mai mult că atât cel gotic al lui Ulfila, cât şi cel getic,
prezentat de A.Deac, îl conţin pe Ч ч = CI, necesar limbii române, dar
inexistent în greacă, ce nu conţine acest sunet.
Noţiunea de GOŢI este întemeiată pe un singur document amplu, scris de
Jordanes, contemporanul goţilor, în anul 551, care spune şi el, acum
1500 de ani, despre Goţi că sunt Geţi, în De Origine Actibusque
Getarum.
Cu 200 de ani mai înainte, şi Împăratul Iulian Apostatul (361-363 AD)
şi apoi latinul Claudianus, inclusiv ibericul Orosius, de origine
gotă, au susţinut că goţii erau geţi, conform cu Wikipedia.
Astăzi, după 1500 de ani, savanţii spun că goţii erau nemţi pentru că
germanii sunt cei care locuiesc la nord de Rin, o chestiune absolut
convenţională, dar inexactă, pentru că goţii erau nişte nomazi
războinici ce au cutreierat toată Europa, de dinainte de Cristos şi
5-7 secole după, fără ca cineva să pună problema originii lor reale,
de mai de dinainte şi nici a limbii pe care ei o vorbeau, care
observăm că este o "latină sadea", inconfundabilă, mai ales dacă
realizăm că de multe ori C se schimbă cu H, P cu F, B cu P, fie ca
scris, fie ca pronunţie.HAUSE devine CASE şi HLIFAN devine CLEPAN
adică cleptomanie, Hoţie.
"Goţii" geţi au ajuns în Suedia după Glaciaţiunea Würm, când lumea
avea deja o limbă.
Spre deosebire de "DACICĂ şi ROMÂNĂ", limba GETICĂ "gotică" este
inclusă de Calvert Watkins et al., printre cele aproximativ 10 limbi
indo-europene care au generat vocabularul contemporan, cu 64 % din
vocabularul latin şi 54 % din totalul radicalilor indo-europeni (mult
peste medie).
Strabon spune că DACII şi GEŢII vorbeau aceeaşi limbă şi de aceea în
acest tabel prezent şi pe Wikipedia în anexe "ca rădăcini proto-indo-
europene" nu găsim decât 15 cuvinte tracice plus doua dacice, dar
găsim 310 cuvinte GETICE "gotice", 86% identice cu cele vorbite azi de
ROMÂNI şi înainte de anul 106, când unii GEŢI abia plecau din Suedia
spre Scanza, de pe Vistula, după Jordanes şi GEŢII ROMÂNI erau ocupaţi
de romanii lui Traian.
Cei rămaşi în nordul Rinului, în afara Imperiului Roman nu au fost
influenţaţi decât ipotetic de romani şi continuă să vorbească aceeaşi
limbă "gotică" (cu 80 % rădăcini latine), doar, fireşte, cu
modificările produse de şcolarizare.
Suedezii îşi cunosc bine trecutul şi ştiu că "goţii" lor se chemau şi
GETAE şi RUgii (geţii, GII, de pe RâUri, ca şi RUmânii ori Gii de pe
ape ca Api-GII locuind Apulia Italiei), fiind GEŢI cu o gotă "latină",
fără să fie ocupaţi de romani în Suedia.
Gabriel Gheorghe este autorul cel mai documentat în a demonstra
identitatea geţi goţi, în numeroase numere ale revistei Getica pe care
el o redactează.
Includerea goţilor de dialect latin în poporul german, motivează
însăşi termenul de GERMAN = "fraţi gemeni cu romanii", în conformitate
cu constatarea făcută în scris de Iulius Cezar şi romanii săi, ce au
luptat la izvoarele Dunării şi la izvoarele Rinului.
Nimeni nu comentează faptul că limba goţilor a fost o "latină
vulgară", constatată şi de Cezar, precum este cea a ROMÂNILOR,
neremarcată de romani ca o "latină vulgară getică = gotică" cu toate
că ei ştiu că românii sunt cei care se trag direct din GEŢI, după
Herodot şi alţi greci, de acum 2500 de ani, care mai târziu i-au numit
şi goţi (ca bizantini) pe geţi, ne fiind preocupaţi de adevărul
ştiinţific despre români ori geţi, deveniţi goţi de multe feluri, dar
purtând toţi căciuli şi straie româneşti, ca pe columna lui Traian,
cum ne spune în revista Getica Gabriel Gheorghe că sunt ei înfăţişaţi
în diverse gravuri din Spania, la Toledo şi din Italia, la Ravena,
aidoma dacilor.
Acest vocabular getic "gotic" are cu 6 % mai multe rădăcini în comun
cu româna decât cu latina, 250 din 292 de cuvinte.
Oare e aşa de greu de constatat că GEŢII vorbeau un dialect latin ca
şi ROMÂNII.
In tabelul de mai sus doar 1/3 din cuvintele latine nu au rădăcini
„getice” şi nu sunt deci comune cu "goţii".
Limba "goţilor"geţi are 86 % rădăcini comune cu cuvinte româneşti , 80
% cu cuvinte latineşti, are 15 % (42) cuvinte care nu au legătură nici
cu latina şi nici cu greaca, dar sunt comune cu româna şi are 8,7 %
(24) comune doar cu grecii.
Getica gotică are 207 cuvinte 76 % în comun atât cu latina cât şi cu
greaca, deci nu este o limbă care a devenit "latină" prin relaţia cu
Imperiul Roman, ci face parte dintr-un creuzet în care s-a zămislit
atât latina cât şi greaca, desigur înainte de acest imperiu.
Din punct de vedere arheologic şi istoric, atât goţii cât şi latinii
au fost populaţii nomade în perioada în care pe teritoriul României
exista o dezvoltată societate sedentară agricolă a aceloraşi geţi, ce
l-au produs pe Orfeu (dimpreună cu muzele sale) de la care grecii au
învăţat arta, poezia, muzica şi scrisul, aşa cum mărturisesc ei
înşişi, după ce l-au grecizat pe Orfeu (nevrând să recunoască
adevăruri ce pot să nu-i avantajeze, respectându-se, ca cei mai buni
negustori, ce nu vor niciodată să rămână în pierdere, nici măcar la
capitolul prestigiu, de care românii geţi de astazi au uitat că există
sau că are vreo valoare).
Legenda lui Aeneas din Troia, ca fondator al Romei, cât şi originea
arheologică peridunăreană a Latiumului, arată că latinitatea a apărut
în afara Peninsulei Italice, deci latina se poate trage ea însăşi din
alte limbi peridunărene, nu numai să influenţeze limbile din Imperiul
Roman, aşa cum se afirmă, fără să fie un adevăr valabil peste tot.
După acest tabel, cu rădăcini de cuvinte prezentate de Calvert
Watkins, et al., pot afirma că "gotica" era o limbă "latină vulgară"
în proporţie de 80 %, o "greacă veche" în proportie de 71 % şi o
română antică la nivel de 86 %.
Gotica derivă din limba geţilor sedentari care vorbeau o limbă antică
română.
Your Comments
4 Comments
(Displaying 1-4)
Order By: